Prezentare proiect
Gazelele de şist
  • Definitia gazelor de sist
  • Resurse conventionale versus resurse neconventionale
  • Explorare
  • Dezvoltare
  • Exploatare
  • Fracturarea hidraulica
  • Mediul si sanatatea populatie
  • Perspectiva economica
  • Situatia din România
  • Istoricul industriei petroliere
  • Descrierea celor doua zone
  • Proceduri ofertare perimetre petroliere
  • Situaţia internationala
  • Potentialul international
  • Potentialul in Europa Centrala si de Est
  • Legislaţie
  • Romania
  • UE
  • Intrebari frecvente
    Media
  • Communicate de presa
  • Link-uri articole de presa
  • Texte in limba engleza
  • Linkuri utile
    Contact

    IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI



    Procesul de fracturare hidraulică, utilizat pentru producerea gazelor de șist a fost dezvoltat la sfârșitul anilor 1940 și a fost folosit pe scară largă încă din anii 1950. Inovațiile recente aduse tehnologiei au fost în măsură să combine forarea verticală și orizontală cu fracturarea hidraulică pentru exploatarea eficientă a gazelor naturale din formațiunile de șist.


    SE SPUNE CĂ....

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

    Fals

     

    Fals

    DEZVOLTAREA ȘI PREGĂTIREA AMPLASAMENTULUI

    • Îngrijorare:
      "Forarea gazelor de șist utilizează  mult mai mult teren decât exploatarea energiei convenționale."

    În realitate:

    • Extracția gazelor de șist necesită o arie de utilizare drastic mai mică decât forajul convențional pentru gazele naturale și alte forme de producere a energiei, cum ar fi energia solară și eoliană.
    • Practica comună actuală este de a fora mai multe sonde orizontale în adâncime, în diferite direcții, pornind de la capătul unei sonde verticale. Acest lucru permite o mai mare extracție a gazelor naturale de la fiecare sondă și un volum mai mic de utilizare a terenului.

                              Fig.1 - Sistem de dispunere a forajelor orizontale de tip pad- drilling. Source: Chesapeake-Water Use Fact Sheet,  in LEGS Resources – An introduction to shale gas, June 2011

     







     

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Selectarea, planificarea și operarea amplasamentului sondei într-o manieră în care impactul asupra comunității locale și asupra utilizării terenului este menținut la un nivel minim.
    • Maximizarea numărul de sonde orizontale de pe o instalație de foraj pentru a reduce și mai mult amprenta totală de utilizare a terenului.


    (Sursa foto: Sursa: Vertical Well Spacing Compared to Horizontal Well Spacing - http://ooga.org)

    FORAREA VERTICALĂ ȘI EFECTUL ASUPRA APEI POTABILE

    • Îngrijorare:
      "Fracturarea hidraulică poate avea efecte adverse asupra apei potabile."

    În realitate:

    • Forarea verticală este o practică uzuală, milioane de sonde fiind forate în condiții de siguranță prin acvifere, fără probleme semnificative.
    • Sondele au o construcţie sigură/robustă, fiind prevăzute cu coloane şi straturi/inele/ tuburi multiple de oţel şi ciment, proiectate în mod special pentru a proteja pânza freatică (fig.2).

     

                Fig. 2 - Schema de echipare a unui foraj vertical cu coloane de diverse diametre, 
    descrescătoare cu adâncimea, evidenţiind construirea unei coloane speciale, perfect
    etanşe pentru protejarea stratelor acvifere. ( Fleckenstein - Cele mai bune practici în
    explorare: forarea, tubarea şi cimentarea  - Dep. Inginerie petrolieră, Colorado
    School of Mines 2012)

    • Cele câteva cazuri în care au fost afectate apele subterane au fost cauzate de defecte

    ale instalației de tubare a sondei. Aceste situații au fost rezolvate imediat, fără un impact semnificativ asupra apelor subterane.

    • În mod uzual, se desfăşoară teste de presiune pentru a asigura integritatea sondelor şi se realizează o gamă întreagă de alte teste pe toată durata lor de viaţă pentru verificarea pe termen lung a integrităţii acestora. Totodată, se prelevează probe de apă din toate puţurile de apă pe o rază de cca 1.000 m în jurul zonei în care se desfăşoară operaţiunile pentru a se asigura că acestea nu au produs nici un impact.
    • Cele mai multe formațiuni de șisturi care dețin gaze naturale se afla la 3.000 - 4.500 de metri în subteran. Acviferele de apă de uz casnic sunt de obicei la mai puțin de 300 de metri în subteran. Nu există nici o cale fizică între formațiunile de șist și acvifere, în sensul existenţei mai multor strate din roci impermeabile care nu permit ridicarea fluidelor din adâncime spre suprafaţă şi care să contamineze acviferele; prin urmare, contaminarea pânzei freatice nu este posibilă prin fracturare hidraulică.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Respectarea celor mai bune practici în determinarea distanței dintre gura de sondă, stratul acvifer și formațiunea de șisturi țintă.
    • Studierea geologiei locale înainte de forare pentru a identifica sursele de apă potabilă de sub-suprafață (captările de apă potabilă) la o distanță de 250 de metri de amplasamentul sondei.
    • În cazul în care există surse de apă la o distanță de 250 de metri de amplasamentul sondei, apa se va testa înainte, în timpul și după foraj pentru a monitoriza integritatea/ necontaminarea apei.
    • Implementarea unor programe de asigurare a calității pentru a asigura proiectarea corespunzătoare a găurii de sondă, respectarea normelor de construcție și realizarea testului de integritate  pentru întreg ciclul de viață al sondei.
    • Menținerea unei supravegheri riguroase a subcontractanților, efectuarea unor audituri și cursuri de formare profesională pentru a se asigura îndeplinirea standardelor de proiectare. (State Oil and Gas Regulation designed to protect water resources – US Department of Energy)

    TEHNOLOGIA FRACTURĂRII HIDRAULICE

    • Îngrijorare:

    „Fracturarea hidraulică este o tehnologie nouă și netestată.”


    În realitate:

    • Fracturarea hidraulică este o tehnologie testată, folosită în condiții de siguranță de aproximativ 60 de ani în România și în lume.
    • În România, mii de sonde au fost stimulate cu ajutorul fracturării hidraulice în procesul de extracție a petrolului. Acest proces a fost combinat mai recent, cu foraj orizontal pentru a avea acces la secțiuni mai mari ale rezervorului, pentru a le face să producă la un nivel viabil din punct de vedere comercial.
    • Îngrijorare:

    „Imaginile cu apă de la robinet care ia foc pot fi atribuite fracturării hidraulice.”
    În realitate:

    • În unele zone, metanul apare, în mod natural, în straturile acvifere de apă dulce, care se pot deplasa apoi prin conductele de apă și în case.
    • În alte situatii pot apare accidente de fisurare sau rupere a conductelor de gaze (de la sonde la staţiile de preparare sau în sistemul de distribuţie a gazelor pentru consumul casnic sau industrial).
    • În 2008, cu mult înainte de lansarea filmului Gasland (unde apar astfel de imagini), autoritățile de reglementare din Colorado au investigat apa din acea zonă. Ei au descoperit că metanul a apărut natural și nu din cauza activităților de explorare și exploatare a petrolului și gazelor.          

    (Colorado Oil and Gas Conservation Commission (COGCC). (n.d.). Gasland Statement.http://cogcc.state.co.us/library/GASLAND%20DOC.pdf)

     

    FRACTURAREA HIDRAULICĂ ȘI UTILIZAREA APEI

    • Îngrijorare:
      "Fracturarea hidraulică folosește cantități enorme de apă."

    În realitate:

    • Extractia gazelor de șist necesită mai puțină apă decât producerea altor forme de energie cum ar fi extracţia convențională de petrol, cărbune sau etanol.
    • Pentru o sonda de extracţie a gazelor de șist, cererea unor cantități mari de apă, de obicei, durează aproximativ o săptămână în timpul etapei de fracturare inițială. Pe durata de viață a sondei, aproximativ de la 20 până la 30 de ani, o cantitate semnificativă de apă poate fi recuperată și reciclată. Industria continua să depună eforturi pentru reducerea consumului de apă dulce.
    • Apa folosită în extracţia gazelor din formaţiuni de șist este o fracțiune din consumul total de apă pentru scopuri agricole, industriale și de agrement.
    • Fracturarea hidraulică a unei singure sonde consumă 11 - 19 milioane de litri de apă, în funcție de cerințele specifice geologice şi de fracturare.
    • Industria încearcă să reducă cantitatea de apă utilizată, prin îmbunătățirea întregului proces de fracturare hidraulică și refolosirea apei atunci când este posibil.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Colectarea și publicarea datelor de utilizare a apei.
    • Reducerea continuă, reutilizarea și reciclarea apei pentru a atenua cerințele generale de apă.
    • Investiții în îmbunătățiri tehnologice viabile pentru a reduce consumul de apă, de a căuta alte surse de apă decât cele utilizate pentru apa potabilă.
    • Respectarea celor mai bune practici și îmbunătățirea reglementărilor cu privire la extragerea și utilizarea apei. (Water Recycling Rules, Texas Commission)

    FLUIDE DE FRACTURARE HIDRAULICĂ

    • Îngrijorare:
      "Fluidele de fracturare hidraulică conțin substanțe chimice periculoase care nu sunt făcute publice."

    În realitate:

    • Lichidul de fracturare hidraulică este format din mai mult de 99,5% apă și nisip, și 0,5% substanțe chimice, găsite în produsele de consum comune.
    • Compoziția tipică pentru fracturare include de la trei la 12 substanțe chimice aditive, în funcție de caracteristicile apei și ale formațiunii de șist fracturate.
    • Până de curând compoziţia chimică a fluidelor de fracturare a fost considerată secretă şi nu a fost publicată, dar această poziţie s-a schimbat datorită insistenţei tot mai mari a opiniei publice. Este de menţionat că listele cu aditivi chimici utilizaţi sunt foarte diferite de la o formaţiune la alta, precum şi în raport cu compoziţia apei folosite la injecţie.

    Un exemplu de  listă cu principalii aditivi existenţi în fluidul de fracturare este redată mai jos, precizându-se scopul pentru care sunt utilizaţi şi la ce alte utilizări îi regăsim (fig.3).


    Fig 3. – Aditivi folosiţi în lichidele pentru fracturarea hidraulică cu impact redus asupra mediului sau complet inofensivi. Sursa: Fleckenstein - Cele mai bune practici în explorare: forarea, tubarea şi cimentarea  - Dep. Inginerie petrolieră, Colorado School of Mines 2012

    • Fluidul de fracturare hidraulică este controlat și nu are contact cu apa din stratele acvifere.
    • În multe țări (Canada, SUA etc.) autoritățile de reglementare au solicitat operatorilor listarea numelor și volumului de produse chimice pe care le folosesc pentru fiecare operațiune de fracturare pentru a răspunde îngrijorărilor publicului.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Publicarea integrală a  aditivilor din fluidele de fracturare.
    • Investiții în alternative "verzi" sau non-toxice pentru aditivii curenți.
    • Promovarea unei tehnologii mai noi de fracturare prin utilizarea ca fluid de fracturare precum propanul lichid, care nu necesita aditivi chimici suplimentari. (Title III of Superfund Amendments and Reauthorization Act – US Environmental Protection Agency, which authorize EPA’s Toxics Release Inventory)

    FRACTURAREA HIDRAULICĂ ȘI ELIMINAREA APELOR UZATE

    • Îngrijorare
      "Fracturarea hidraulică și eliminarea apelor uzate asociate provoacă cutremure mari, care reprezintă o amenințare serioasă pentru oameni și proprietăți."

    În realitate:

    • Activitatea seismică ușoară este o parte normală a fracturării hidraulice și nu reprezintă o amenințare pentru oameni sau proprietăți.
    • Practic, sunt transmise vibrațiile din zona de fracturare la suprafață. Aceste vibrații pot fi detectate și măsurate - în mod normal, sunt prea ușoare pentru a fi simțite de către oameni.
    • În acest caz, intensitatea activității seismice este de obicei de 100.000 de ori mai mică decât nivelurile detectabile de ființele umane.
    • În anul 2011, au fost finalizate mai mult de 250.000 de etape de fracturare hidraulică în lume. Au fost raportate câteva evenimente seismice care au fost legate de activitatea de fracturare hidraulică: un cutremur de nivel scăzut în Marea Britanie (2,3 pe scara Richter) și două cazuri în Ohio. Nu au existat daune fizice. Din punct de vedere științific, nu au fost dovedite legăturile dintre evenimentele seismice și proiectele privind gazele de șisturi.

     

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Cercetarea geologiei locale pentru identificarea unor potențiale falii înainte de forarea sondei și injectarea apelor uzate.
    • Monitorizarea procesului, cu instrumente foarte sensibile (prin săparea de sonde de monitorizare în care sunt instalate seismografe extrem de sensibile), care permit înregistrări ale vibraţiilor de până la -5 pe scara Richter, magnitudini care nu sunt detectate de reţelele seismice naţionale sau internaţionale, astfel încât operațiunile să poata fi oprite, dacă este cazul. (Induced Seismicity Potential in Energy Technologies – US National Research Council of the National Academies)


    EVACUAREA APELOR UZATE

    • Îngrijorare
      "Evacuarea apelor uzate dăunează mediului înconjurător."

    În realitate:

    • Apele uzate sunt gestionate într-o varietate de moduri: refolosirea, eliminarea prin injectarea în puțuri subterane adânci, tratarea la o instalație locală și stocarea în rezervoare mari de oțel sau în gropi adănci căptușite.
    • După fracturare, sondele care produc gaze de şist debitează şi cantităţi reduse de ape de zăcământ, cu o mineralizaţie crescută. Acestea sunt fie deversate la staţii autorizate de tratare, conform reglementărilor legale, fie sunt tratate şi reutilizate sau injectate în stratele de rocă mai adânci, prin sonde de injecţie. Injectarea subterană este metoda de eliminare primară pentru cele mai multe proiecte privind gazele de șist.
    • Sunt construite noi instalații de tratare a apelor uzate acolo unde eliminarea în subteran nu este o opțiune.
    • Procentul de ape uzate reciclate este în creștere.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Utilizarea sondelor adânci de injecţie sau tratarea apei la instalații corespunzătoare de tratare a apelor uzate. (Pretreatment Regulations  - 40 CFR Part 437, US Environmental Protection Agency)
    • Folosirea unei "bucle închise" sau a "sistemelor de izolare acoperite" pentru a minimiza impactul asupra mediului. (Surface Operating Standards for Oil and Gas Exploration and Development," Gold Book, U.S. Department of Interior, Bureau of Land Management, and U.S. Department of Agriculture)
    • Documentarea și revizuirea politicior de manipulare și evacuare a apelor uzate.
    • Asigurarea unor reglementări adecvate și conforme cu cerințele specifice de eliminare a apelor uzate.

    EMISIILE ÎN AER

    • Îngrijorare:
      "Emisiile în aer legate de producția de gaze de șist sunt mai dăunătoare decât cele generate de arderea cărbunelui."

    În realitate:

    • O serie de studii (DOE’s National Energy Technology Laboratory) au determinat că producerea de energie electrică din gaze naturale generează emisii de gaze cu efect de seră de 36-47% mai mici decât producerea de energie electrică pe bază de cărbune.
    • Studiul Howarth privind emisii extrem de ridicate de gaz metan pentru extragerea gazelor de șist a fost considerate o anomalie de către cei mai mulţi cercetători.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:

    • Reducerea emisiilor fugitive prin obligarea operatorilor să utilizeze sistemele verzi-de deschidere pentru a maximiza recuperarea resurselor și a minimiza degajarea metanului în aer (EPA’s Natural Gas STAR program)
    • Minimalizarea poluării aerului de către vehicule, motoarele instalaţiei de foraj, motoarele pompelor şi compresoarelor. Această poluare trebuie controlată prin standarde eficiente de mediu şi eficienţă a combustibililor.
    • Eliminarea scăpărilor de gaze în atmosferă şi minimalizarea arderilor de gaze prin instalarea de echipamente performante (în special separatoare pentru recuperarea hidrocarburilor când acestea vin la suprafaţă) în scopul reducerii sau eliminării totale a emisiilor de metan în aer, urmărite pe întreaga perioada de exploatare a sondei. (EPA’s New Source Performance Standards)

     

    ENERGII REGENERABILE

    • Îngrijorare:

    „Dezvoltarea gazelor de șist va bloca dezvoltarea energiilor regenerabile.”
    În realitate:

    • Deoarece cererea de energie la nivel mondial crește, este de așteptat ca energiile regenerabile să furnizeze o parte tot mai mare din necesarul de energie la nivel global.
    • Agenția Internațională pentru Energie (AIE), în Global Energy Outlook 2012, prognozează că, la nivel global, cererea de energie va crește cu peste 30% din 2012 până în 2035.
    • Ţările fără potenţial de gaze de şist vor fi cele mai interestate de dezvoltarea energiilor regenerabile, ale căror costuri se vor reduce progresiv până când acesta va ajunge la nivelul preţului gazelor importate.

    GAZE NATURALE

    • Îngrijorare:

    „Gazul natural este mai curat decât gazul de șist.”
    În realitate:

    • Gazele de șist sunt gaze naturale, ambele provenind din aceleaşi roci, formate în aceleaşi condiţii geologice.
    • Ele sunt atât metan - un combustibil fosil curat de ardere care este utilizat în Canada pentru încălzirea caselor și clădirilor, pentru a alimenta procesele industriale, cât și o opțiune de combustibil mai curat pentru transport. "Șist" se referă la tipul de rocă din care se extrage gazul natural.
    • Îngrijorare:

    „Gazul de șist este mai "murdar" decât cărbunele.”
    În realitate:

    • Gazul natural este cel mai curat combustibil fosil de ardere și eliberează emisii cu efect de seră cu 45% mai puțin decât cărbunele.
    • Chiar și atunci când este luat în considerare ciclul de viață complet, gazele de șist sunt încă cu cel puțin 40% mai curate decât cărbunele.

    REGLEMENTARE

    • Îngrijorare:
      "Extracția gazelor de șist nu este reglementată."

    În realitate:

    • În America de Nord, sunt în dezvoltare reglementări specifice, dedicate, legate de extracția gazelor de șist. Cu toate acestea, un set extins de legi administrează și reglementează diferite aspecte ale explorării gazelor de șist prin mai multe organisme de reglementare. În Statele Unite, acestea includ: Legea Națională de Mediu, Legea apelor, Legea aerului, Legea securității apei potabile.
    • În UE, unde România este parte, există o serie de reglementări similare (Directive ale apelor de suprafaţă şi subterane, de zgomot, deşeuri miniere, de habitat, Natura 2000 etc.), la care se adaugă legi naţionale de reglementare în domeniul petrolului, gazelor, energiei.
    • Va trebui pe viitor să fie elaborate şi reglementari suplimentare, specifice exploatării gazelor de şist.

    Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor(Final Report On Unconventional Gas In Europe, Philippe & Partners):

    • Încurajarea dezvoltării unor reglementări adecvate dedicate gazelor de șist în România, care protejează mediul, sănătatea publică și siguranța cetățenilor.
    • Angajarea celor mai bune practici de foraj, de cercetare.
    • Menținerea unei supravegheri, inspecții adecvate și punerea în aplicare a tuturor reglementărilor în vigoare.

     

    Forum
    Video
    Sondaj de opinie
    Explorare vs Exploatare
    Fracturarea hidraulica
    Substantele folosite
    Platforma www.infogazedesist.eu şi restul activităţilor din cadrul campaniei de informare şi dezbatere publică pe subiectul gazelor de şist sunt cofinanţate de Uniunea Europeană. Conţinutul site-ului nu poate în nici un caz să fie considerat ca reflectând poziţia Uniunii Europene. Unica reponsabilitate pentru continutul site-ului aparţine Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.